Pedepse mai grele pentru contrafacere şi falsificare
Contrafacerea şi falsificarea mărfurilor a devenit o afacere foarte profitabilă, atât pentru cei care le manufacturează, le importă sau le comercializează. Este favorizată de dorinţa de scădere a costurilor, manifestată de orice producător într-un mediu concurenţial. Un produs fals în domeniul alimentar, dar și produsele de folosință îndelungată pot periclita viața și siguranța celor care le cumpără.
Descoperirea afacerii cu dezinfectanţii diluaţi, comercializaţi şi utilizaţi în unităţile sanitare, instituţii şi alte persoane juridice, publice, este cel mai recent exemplu de pericol social al unor fapte.
Dintre bunurile confiscate de-a lungul timpului de autorităţi, ca dăunătoare omului, poate fi menţionată toată gama de produse, de la cele alimentare, încălţăminte, îmbrăcăminte, accesorii pentru telefonia mobilă, produse cosmetice, materiale igienice, ţigări, jucării, piese de schimb auto, CD-uri, etc., etc.
Dintre alimente, frecvent se contraface carnea tocată (de mici şi mezeluri). Se înlocuiesc componente valoroase, cu unele de evitat (grasime, şorici, tendoane etc.) se adaugă aditivi pentru culoare şi aromă (soia sau făină pentru consistentă; sare ori condimente în exces, pentru mascarea alterarii etc.). În locul cărnii de porc ori de vită se vând uneori părţi de animale animale mai puţin consumate (carnea de măgar, de cal, de rozătoare etc.) Sunt vizate însă şi uleiul de măsline extravirgin, făina prin amestec cu făina altor cereale, vinul, mierea sau lactatele.
În Romania avem până şi situaţia de a se distribui în farmacii produse falsificate şi contrafăcute. Şi asta pentru practica internaţională de control a concentraţiei şi compoziţiei medicamentelor şi suplimentelor alimentare existente în farmacii, nu se face inopinat şi cu o anumită regularitate, sub raportul corespondenţei dintre compoziţia înscrisă în prospect şi medicamentele sau suplimentele alimentare respective.
Cele mai frecvente falsificări şi contrafaceri la produsele industriale s-au constatat prin înlocuirea metalelor preţioase cu metal comun, plastografierea mărcilor de control; vânzarea de produse cosmetice , în special parfumuri, în recipiente, flacoane, ambalaje etc., purtând mărci originale, comercializarea de piese auto.
În toate cazurile este nevoie de expertiza unor specialiști, a unor laboratoare bine puse la punct, dar și de concursul producătorilor originali. Plecăm de la premisa că totuşi, unii producători nu au calități diferite, unele pentru Vest, altele pentru Estul Europei, dar trebuie cercetat şi acest aspect.
E necesar ca legislaţia să fie punitivă faţă de această gravă infracţiune.
Ordonanţa nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor califică producerea, importul şi comercializarea produselor falsificate sau contrafăcute, drept contravenţie. La capitolul sancțiuni, pentru art. 4, amenda este de la 3000 – 30.000 de lei. Atenţie! Se aplică aici şi OUG 2/2001, adică se plătește jumatate din minimum. Este cât se poate de clar, amenda contravenţională nici nu-i afectează pe făptuitori.
Sunt co-iniţiator, alături de colega mea Roxana Mînzatu, al unui proiect legislativ prin care, propunem câteva amendamente de completare şi modificare a unor reglementări din actualul Cod Penal în vigoare. Infracţiunile acestea sunt prea grave pentru o simplă amendă. Făptuitorii trebuie să ajungă după gratii, chiar dacă asta ar însemna să mai aglomerăm puţin închisorile.
Deputat PSD
Mihai Mohaci
