Mara Mares:”Relația dintre Parlament și Guvern este una viciată.”

Deputata PNL Brașov, Mara Mareș, a susținut joi o conferință de presă în care a supus atenției publicului următoarele aspecte: probleme și soluții privind eficacitatea controlului parlamentar, ca instituție de bază a relației dintre Parlament și Guvern; erori în fundamentarea politicilor publice din educație; și direcții de acțiune pentru simplificarea la maxim a procesului de recunoaștere și echivalare a diplomelor obținute în străinătate.

Control parlamentar

Prin Constituție, toți parlamentarii, indiferent dacă sunt de la putere sau din opoziție, exercită controlul parlamentar asupra Guvernului. Aceștia adresează întrebări și interpelări Miniștrilor, iar Miniștrii sunt obligați să răspundă într-un termen care de regulă nu trebuie să depășească două săptămâni. În practică însă, Miniștrii fie răspund cu mare întârziere, fie nu răspund deloc.

„De ce sunt eu, Mara Mareș, deputat de Brașov, dar și oricare alt membru al parlamentului, afectată de lipsa răspunsurilor? Deoarece pe baza datelor pe care le solicit Guvernului eu pot să îmi fundamentez proiectele de legi pe care vreau să le pun în practică, iar refuzul comunicării acestor date afectează și performanța mandatului meu. Și de aceea constat și afirm că relația dintre Parlament și Guvern este una viciată.”

„Pentru a pune capăt acestei situații și a-i reda instituției controlului parlamentar puterea, am înaintat o solicitare scrisă în acest sens atât președintelui Camerei Deputaților, cât și Biroului Permanent al Camerei Deputaților, și, totodată, intenționez să propun modificarea Regulamentului Camerei Deputaților în sensul stabilirii de sancțiuni politice sau administrative pentru Miniștrii care nu răspund la întrebări ori care răspund cu mari întârzieri.”

Politici publice în educație

Felul în care sunt fundamentate și documentate politicile publice în România, mai precis în sfera educației, lasă de dorit. Ca absolventă de studii în străinătate și ca tânăr membru al parlamentului, am întrebat Ministerul Educației Naționale câți tineri români avem la studii în străinătate. Răspunsul pe care l-am primit a fost neclar și evaziv, ceea ce arată că la nivel decizional nu se cunoaște numărul acestor studenți.

Dacă statul nu știe câți tineri studiază în străinătate, atunci acești tineri figurează în datele statistice interne, cel mai probabil, ca și absolvenți de studii liceale, preuniversitare. Aceste cifre incoerente conduc la conturarea unor false probleme, pentru rezolvarea cărora irosim apoi mult timp, resurse umane și financiare. Așa apar cercurile vicioase din educație.

„Nu vreau să acuz pe nimeni. Mă angajez în schimb că voi aprofunda această problematică și că nu mă voi opri până când nu voi găsi un mecanism prin care statul să poată ști câți tineri studiază în străinătate.”

Recunoașterea și echivalarea diplomelor obținute în străinătate

Acum este destul de dificil să echivalezi în România o diplomă obținută în străinătate. În fapt, autoritatea națională care se ocupă cu acest proces este Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor. Procedura internă de evaluare a dosarului durează, teoretic, 30 de zile. Însă în realitate întregul proces durează mult mai mult, deoarece activitatea de constituire a dosarului care se depune la Centrul de Recunoaștere și Echivalare este destul de solicitantă. Dosarul conține documente care trebuie traduse și legalizate, traduse și autorizate, supra-legalizate și așa mai departe. Adică înseamnă timp, bani, deplasări.

„În întâmpinarea nevoilor absolvenților care revin în România voi veni cu o propunere legislativă prin care toate procedurile amintite să se mute în spatele ghișeului, așa încât absolventul să prezinte doar diploma și actul de identitate, iar de restul să se ocupe Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.”

„Principiul de la care pornesc acest demers este acela că România dorește să absoarbă ușor cunoașterea dobândită de absolvenții de studii în străinătate.”

„Vreau ca toate traducerile și procedurile de legalizare ori supra-legalizare, precum și celelalte cerințe care acum consumă timp, bani și de multe ori – nervi – să fie internalizate de acest organism.”

Câteva aspecte operaționale:

• Centrul asigură acum traducere pentru actele de studii eliberate în limbile engleză, franceză, spaniolă și italiană; eu cred că ar putea asigura traducere pentru mult mai multe limbi străine, fie prin angajarea de traducători, fie prin colaborarea cu diverse birouri de traducători autorizați;
• pentru supra-legalizare, simpla depunere a diplomei la ghișeu ar putea să fie considerată ca fiind o împuternicire a Centrului în vederea demarării procedurii de supra-legalizare; acest lucru s-ar putea face prin încheierea unui protocol între Centrul de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor și Ministerul Afacerilor Externe;
• statul să nu perceapă nicio taxă de recunoaștere sau echivalare; acum se percep 50 de lei taxă de evaluare dosar, plus costurile cu traducerea, notarul etc.

„Știu ce înseamnă să echivalezi o diplomă. Am fost în această situație. Mai sunt mulți ca mine, și tot mai mulți vor veni să-și echivaleze studiile. Pentru că știu aceste lucruri, sunt motivată să simplific la maxim acest proces de recunoaștere și echivalare.”

 

Deputat PNL Brașov, Mara Mareș